Misterele gnostice PISTIS SOPHIA

Jan van Rijckenborgh

Documentul gnostic Pistis Sophia, atribuit cunoscutului gnostic Valentinus, născut în secolul al doilea în Alexandria a fost desco­perit de medicul A. Askew din Londra în a doua parte a secolului XVIII. După moartea lui Askew, documentul a fost cumpărat de British Museum în 1785 British Museum din Londra, unde se află până în prezent sub titlul Codex Askewianus.
   
La traducerea germană a primei cărţi din Pistis Sophia, Jan van Rijckenborgh a anexat explicaţii detailate în anii 1960. Cartea apare într‑o perioadă în care apar în mulţi întrebările legate de esenţa, originea şi scopul Gnozei.
   
Această carte dă răspuns nemijlocit la întrebarea menirii omu­lui în lumina Gnozei şi arată direcţia în care această menire – atin­gerea stării sufletului viu – se poate realiza.
   
Pistis Sophia vesteşte despre doi curenţi, două unde electromag­netice. Unul este curentul cunoaşterii, a lui Pistis, celă­lalt, Sophia, este cel al înţelepciunii. Unul se asociază complet cu­noaşterii umane la vremea fiecărei schimbări de eră în aşa fel încât această radiaţie poate fi descoperită de toată omenirea şi la care ea poate reacţiona, chiar este nevoită să reacţioneze. Celălalt se află cu totul în afara lumii, deşi radiază aici, pentru ca individul în că­utarea lui Dumnezeu să poată în final elibera de această lume şi să poată găsi Sophia, înţelepciunea, chiar să devină însăşi Sophia.
   
Am ajuns în acea perioadă în care numeroşi oameni sensibili gnostic doresc eliberarea mai mult sau mai puţin conştient şi la di­verse nivele. Cercetând, încearcă să găsească sursa neliniştii lor, identificarea scopului dorinţelor lor şi cum ar putea să se apropie de acesta. În urma explicaţiilor lui Jan van Rijckenborgh, a evi­denţierii gnostice, un astfel de căutător poate descoperi adevărata însemnătate a cuvintelor uneori acoperite de negură din Pistis Sophia.

Remarcăm astfel cele două radiaţii, Pistis şi Sophia, care pro­vin din lumea naturii sufletului. Pistis provoacă o punere în miş­care a omului, în cel mai larg sens al cuvântului şi astfel are un efect deosebit de puternic asupra raţiunii. Sophia, pe de altă parte, se adresează celor aleşi, pentru a‑i salva din natura morţii şi a‑i înălţa la plenitudinea divină, la teritoriile Pleromei despre care vorbeşte Pavel în scrisoarea adresată efesenilor, locuitorilor zonei de graniţă din acele zile. (Efes. 3:19) În cei aleşi, Sophia doreşte să trezească noua stare de suflet, noua conştiinţă a sufletului, noua gândire a sufletului.

Textul primei cărţi din Pistis Sophia se bazează în această prelu­crare pe traducerea lui Carl Schmidt, prelucrată de Walter Till (Koptisch‑gnostische Schriften, I, Pistis Sophia, Berlin, 1962). Pentru carte s‑au folosit însă şi traducerea engleză a lui George Horner (Pistis Sophia, Londra, 1924), şi a lui G.R.S. Mead (Pistis Sophia, a Gnostic Miscellany, London 1955), cât şi traducerea lui Violet MacDermot apărută în cadrul ediţiilor Nag‑Hammadi, ca parte a studiilor din The Coptic Gnostic Library, Nag Hammadi Studies IX (Leiden, 1978).